Toggle Căutare

  1. Home
  2. ...
  3. Comunicate de presa
  4. Iesim la restaurant ca sa fim serviti si sa socializam

Iesim la restaurant ca sa fim serviti si sa socializam

Cel mai recent studiu al UFS arata motivele pentru care romanii ies la masa in oras, precum si diferentele dintre atitudinile barbatilor si ale femeilor legate de servirea mesei.

Bucuresti, 18 octombrie 2011: Cel mai nou studiu al Unilever Food Solutions despre obiceiurile si experientele romanilor cand iau masa in oras* arata care sunt motivele pentru care romanii ies la masa in oras, precum si diferentele dintre atitudinile barbatilor si ale femeilor legate de servirea mesei.

Motivele pentru care consumatorii bucuresteni iau masa in oras sunt numeroase, dar primele trei invocate de consumatori sunt ca nu sunt nevoiti sa mai gateasca, cand mananca in oras pot socializa mult mai usor si le place sa ia masa in oras pentru ca le place mancarea pe care o comanda.

Studiul Unilever Food Solutions realizat pe consumatorii romani vine ca un raspuns local la rezultatele a doua studii realizate global de companie**,care analizeaza atitudinea consumatorilor fata de continutul mancarii din restaurante si fata de resturile alimentare aruncate de restaurante.

Prin aplicarea acestui studiu la nivel local, Unilever Food Solutions Romania a vrut sa surprinda, pe de o parte, obiceiurile si experientele consumatorilor romani cand iau masa in oras (inclusiv preocuparea lor pentru ceea ce contine mancarea comandata la restaurant) si, pe de alta parte, atitudinea lor fata de restaurantele care adopta practici sustenabile pentru reducerea cantitatii de deseuri alimentare produsa zilnic.

Motivele pentru care bucurestenii ies sa manance in oras

Potrivit studiului, barbatii bucuresteni nu invoca printre motivele pentru care prefera sa manance in oras lipsa timpului, ci ies sa manance in oras pentru ca le place mancarea (16%), pentru ca nu sunt nevoiti sa gateasca (16%), pentru ca pot socializa (15%) si pentru ca se pot bucura de o mare varietate de feluri de mancare (9%).

In cazul femeilor, ele prefera sa manance in oras pentru ca nu sunt nevoite sa gateasca (22%), pentru ca pot socializa (15%), pentru ca le place mancarea (13%), precum si atmosfera (10%). Ce nu le place consumatorilor cand mananca in oras sunt calitatea serviciilor, faptul ca localurile sunt prea aglomerate si zgomotoase si mancarea nu este buna/sanatoasa (nu cunosc sursa ingredientelor), precum si faptul ca sunt nevoiti sa astepte prea mult pentru mancarea comandata.

Astfel, conform studiului, mancatul in oras este pentru barbati un proces emotional (ies in oras sa manance pentru ca le place mancarea), pe cand, pentru femei, mancatul in oras are mai degraba un scop functional – femeile mananca in oras pentru ca nu mai vor sa petreaca atat timp in bucatarie gatind.

Rezultatele studiului arata ca cel mai important motiv pentru care consumatorii bucuresteni, barbati si femei, mananca in oras este acela ca reusesc sa se intalneasca cu prietenii si cu familia si pentru ca se bucura de noi experiente culinare la fiecare iesire.

Ce le place bucurestenilor sa manance cand ies in oras?

Mancarea traditionala este pe primul loc intre preferintele bucurestenilor (51%), pentru ca le place gustul preparatelor traditionale (38%) si pentru ca sunt deja obisnuiti cu ele (22%).Pe locul doi in topul preferintelor culinare este bucataria italianeasca (20%), deoarece consumatorilor le plac pastele (34%), dar si pentru ca preparatele culinare specifice aceste bucatarii pot fi gatite repede – nu sunt nevoiti sa astepte atat de mult sa le fie servita mancarea comandata (11%).

In topul preferintelor bucurestenilor se numara si bucataria chinezeasca (10%), aleasa pentru ca preparatele sunt condimentate si diverse. Bucataria libaneza (6%) si cea arabeasca (5%) se afla si ele printre primele bucatariile preferate de consumatorii capitalei.

Pentru ca experienta gastronomica sa fie completa atunci cand ies sa manance in oras, bucurestenii isi doresc ca serviciile si servirea sa fie mai bune (21%), chelnerii mai prietenosi (19%) si preturile sa fie mai mici (12%). De asemenea, consumatorii bucuresteni considera important sa afle informatii nutritive despre mancarurile pe care le comanda – 50% dintre respondenti vor sa stie ce contine mancarea comandata, pentru ca sunt interesati sa aiba o viata sanatoasa (30%) si pentru ca vor sa-si pastreze greutatea sub control (27%).

Suntem interesati de masurile de reciclare luate de restaurante

Consumatorii bucuresteni sunt interesati si de masurile sustenabile pe care le adopta restaurantele unde mananca pentru reciclarea deseurilor alimentare, dupa cum arata studiul Unilever Food Solutions Romania*.

Potrivit Raportului Global Bucatarii Sustenabile: Cum reducem deseurile alimentare al Unilever Food Solutions***, aplicat si local prin studiul despre obiceiurile si experientele consumatorilor romani, restaurantele arunca la nivel global 3 milioane de tone de deseuri alimentare, dintre care 1 milion de tone provin doar de la mesele clientilor – mancarea pe care ei o lasa in farfurie.

La nivel global, rezultatele studiul Bucatarii sustenabile arata ca non-occidentalii (consumatorii din tarile emergente) sunt preocupati in proportie de 87% de modul in care sunt gestionate resturile alimentare din localuri, in timp ce in lumea occidentala 80% dintre respondenti spun ca problema este importanta pentru ei.

De asemenea, preocuparea consumatorilor pentru mancarea aruncata de restaurante se manifesta sub forma disponibilitatii lor de a plati mai mult pentru o masa in oras in localuri care trateaza responsabil aceasta problema si au adoptat scheme de evacuare si reciclare a deseurilor alimentare, care nu daunează mediului: 70% dintre persoanele intervievate in tarile emergente ar plati mai mult pentru o masa in astfel

Suntem dispusi sa platim mai mult daca restaurantul recicleaza

Potrivit studiului realizat de Unilever Food Solutions in Romania, consumatorii bucuresteni ar plati mai mult pentru o masa in oras daca ar sti ca restaurantul unde mananca adopta practici de reciclare a deseurilor alimentare.

Astfel, bucurestenii ar plati mai mult pentru mancare in restaurantele care limiteaza cantitatea de deseuri produsa si impactul negativ al acestora asupra mediului (59% dintre barbati, 64% dintre femei), pentru mancarea servita in localurile care folosesc ambalaje si materiale reciclabile (59% dintre barbati, 64% dintre femei), dar si pentru mancarea servita in locurile care urmeaza indicatiile pentru sustenabilitate ale guvernului sau ale ONG-urilor (54% dintre barbati, 54% dintre femei)

Actiunea “doggy bag”

Pentru a incuraja preocuparea consumatorilor pentru cantitatea de reziduuri alimentare aruncate de restaurante, dar si pentru a ajuta la reducerea acestei cantitati, Unilever Food Solutions Romania a distribuit in Centrul Vechi, pe 29 septembrie, 5.000 de pungi de hartie, in cadrul evenimentului A doggy bag is a goodie bag, cu mesajul ca fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantitatii de deseuri aruncate de restaurante cu o punga, incurajand consumatorii sa ia mancarea ramasa in farfurie la pachet.

Bucurestenii care au ajuns in Centrul Vechi au primit doggy bag-uri la intrarea in restaurante si pub-uri, in care au fost incurajati sa-si ia mancarea la pachet cand le ramane in farfurie.

Evenimentul a precedat comunicarea rezultatelor Raportului Bucatarii Sustenabile la nivel global si comunicarea rezultatelor raportului Obiceiuri si experiente ale consumatorilor bucuresteni cand mananca in oras si a venit in sustinerea lor, scopul acestei actiuni fiind de a transforma o simpla masa in oras intr-o actiune de protejare a mediului, printr-un gest simplu de a lua resturile alimentare acasa, intr-o punga de hartie (doggy bag).

UFS: evenimentul “doggy bag” este doar un prim pas

“Ceea ce am vrut sa transmitem prin aceasta actiune, stiind ca urmeaza sa comunicam si rezultatele studiului despre obiceiurile si experientele consumatorilor bucuresteni cand mananca in oras si stiind cat de preocupati s-au aratat consumatorii romani de problema cantitatii de deseuri alimentare aruncata de restaurante, este ca prin simplul gest de a-ti lua ceea ce-ti ramane in farfurie acasa, intr-un doggy bag, ajuti la reducerea cantitatii mari de deseuri alimentare aruncata anual de restaurante”, spune Maria Gavrilescu, Channel Marketing Leader Unilever Food Solutions..

“Si este doar un prim pas, pentru ca astfel de actiuni vor continua, tocmai pentru ca pana acum am vazut cat de mult rezoneaza consumatorii cu acest subiect in mediul online, unde am intiat o dezbatere cu privire la cererea sau nu a doggy bag-ului, dar si offline, din rezultatele studiului pe Romania”, adauga Maria Gavrilescu.

Despre studiile UFS

*Studiul “Habits and Experiences related to eating out of home” a fost realizat in septembrie 2011 de IMAS pentru Unilever Food Solutions pe un esantion reprezentativ la nivelul Bucurestiului pentru populatia de 18-64 ani (300 persoane). Au fost intervievate persoane care iau masa in oras sau isi comanda mancare cel putin o data pe saptamana, pentru oricare din cele trei mese principale ale zilei. Aceste persoane se caracterizeaza printr-un venit pe gospodarie mai ridicat (peste 1100 lei/luna) si educatie medie si inalta.

** Raportul Global cu privire la meniuri: Ce contine mancarea dumneavoastra si Studiul Bucatarii sustenabile: Cum reducem deseurile alimentare - cel de-al doilea Raport Global “Bucătării Sustenabile: Cum reducem reziduurile alimentare” a fost realizat de BrainJuicer, in parteneriat cu Salt PR, pe baza unui chestionar aplicat unui numar de 3.500 de respondenti din sapte tari (Statele Unite, Marea Britanie, China, Germania, Rusia, Brazilia si Turcia), care mananca in oras cel putin o data pe saptamana.

***Raportul citeaza un studiu intocmit in 2010 de Asociatia Restaurantelor Sustenabile (Sustainable Restaurant Association).

Romania

Unilever South Central Europe SA
Baneasa Business & Technology Park
42-44 Bucuresti-Ploiesti street
Building B
4th floor
District 1
013696 Bucharest
Romania

(40)21. 303. 48. 00
press.usce at unilever.com

Descoperiți mai multe despre aceste subiecte
Inapoi la inceputul paginii